Motivele care stau în spatele performanțelor scăzute ale elevilor

În ultimii ani, performanțele școlare ale elevilor din România au devenit o preocupare majoră atât pentru părinți, cât și pentru cadrele didactice și autorități. Deși există multiple explicații pentru această tendință, o serie de factori cheie contribuie semnificativ la scăderea calității actului educațional.

1. Impactul pandemiei asupra educației

Pandemia de COVID-19 a adus schimbări majore în sistemul educațional, în special prin trecerea la învățământul online. Această tranziție a împiedicat contactul direct al profesorilor cu elevii, iar procesul de corectare a temelor, în special în primii ani de școală, a fost grav afectat. Corectarea caietelor și ghidarea elevilor în scris reprezintă o practică esențială pentru dezvoltarea competențelor de bază, iar lipsa acesteia până în clasa a VI-a a dus la acumularea unor lacune greu de remediat ulterior.

2. Expansiunea pieței meditațiilor private

Un alt factor problematic este apariția unui număr tot mai mare de persoane care oferă meditații fără a avea o pregătire adecvată în pedagogie. Mulți dintre acești „educatori” nu sunt profesori calificați și, prin urmare, nu posedă competențele necesare pentru a ghida eficient elevii. Deși intenția părinților de a-și sprijini copiii prin meditații este una pozitivă, lipsa de profesionalism din acest sector poate contribui la perpetuarea lacunelor educaționale.

3. Educația deficitară în cadrul familiei

Familia joacă un rol crucial în formarea copiilor, iar educația deficitară oferită acasă reprezintă un factor determinant al performanțelor școlare. Lipsa unui mediu care să încurajeze lectura, curiozitatea și disciplina afectează direct motivația și capacitatea de învățare a elevilor. În multe cazuri, părinții nu reușesc să fie un exemplu pozitiv sau să creeze un echilibru între sprijinul oferit copilului și responsabilitățile acestuia.

4. Implicarea părinților în actul educațional

Deși implicarea părinților este necesară, aceasta poate deveni o problemă atunci când depășește limitele rezonabile. Părinții care intervin excesiv în deciziile educaționale sau care exercită presiuni asupra profesorilor pot submina autoritatea cadrelor didactice. Pe de altă parte, lipsa implicării părinților, fie din cauza programului încărcat, fie a unei atitudini neglijente, este la fel de nocivă.

5. Diagnosticarea excesivă a „problemelor” elevilor

În încercarea de a găsi explicații pentru dificultățile de învățare, diagnostice precum dislexia sau dislalia sunt uneori atribuite prea ușor, fără o evaluare riguroasă. Deși aceste tulburări sunt reale și necesită intervenții specifice, supra-diagnosticarea poate duce la scuze exagerate și la scăderea așteptărilor față de elevi. În loc să fie încurajați să-și depășească dificultățile, unii copii pot ajunge să se complacă în aceste etichete.

6. Curriculum supraîncărcat și lipsa de relevanță

Un alt aspect care afectează performanțele școlare este curriculumul supraîncărcat și uneori nerelevant pentru nevoile reale ale elevilor. Lipsa unei abordări personalizate și accentul pus pe memorare în loc de înțelegere contribuie la demotivare și la performanțe slabe.

7. Deficiențe în pregătirea și motivația cadrelor didactice

Calitatea profesorilor are un impact direct asupra performanțelor elevilor. Din păcate, salariile mici, lipsa programelor de formare continuă și motivația scăzută duc la un act educațional sub așteptări. Profesorii bine pregătiți sunt esențiali pentru a inspira și ghida elevii în procesul de învățare.

8. Influența tehnologiei și a rețelelor sociale

Utilizarea excesivă a tehnologiei, în special a rețelelor sociale, a redus considerabil timpul pe care elevii îl dedică studiului. Dependența de tehnologie, lipsa de concentrare și accesul ușor la surse de distracție au afectat serios capacitatea de învățare a copiilor.

9. Lipsa unor manuale unitare și schimbările frecvente ale acestora

Unul dintre factorii care contribuie semnificativ la scăderea performanțelor elevilor este lipsa unor manuale unitare, corelate cu un curriculum stabil. Introducerea manualelor alternative a generat confuzie atât în rândul profesorilor, cât și al elevilor, mai ales atunci când acestea diferă semnificativ în conținut și metodologie. În plus, schimbările frecvente ale manualelor de la un an la altul îngreunează procesul de învățare, deoarece elevii nu beneficiază de o continuitate educațională. Această lipsă de uniformitate creează lacune și afectează calitatea procesului educațional.

10. Lipsa uniformei școlare

Absența uniformei școlare poate părea, la prima vedere, un factor marginal, însă influențează indirect performanțele elevilor. Uniforma contribuie la crearea unui sentiment de egalitate și apartenență, eliminând diferențele socio-economice evidente dintre elevi. În lipsa acesteia, copiii pot deveni ținta unor comparații sau discriminări, ceea ce afectează stima de sine și concentrarea asupra învățării. De asemenea, uniforma școlară poate promova un climat disciplinat și profesional, crescând respectul față de școală și actul educațional.